"Ierarhii Bisericii Ortodoxe Romane au fost copii ai timpului lor la fel de mult ca politicienii sau intelectualii de frunte. Dar despre BOR se stiu foarte putine lucruri. Fara deschiderea completa a arhivelor bisericesti pentru toti istoricii si fara reliberalizarea arhivelor de stat, trecutul BOR va continua sa fie o problema spinoasa in istoria Romaniei. Ca si armata, serviciile secrete sau academia, Biserica se fereste de orice dezbatere in privinta propriului trecut, si mai cu seama in privinta acelui trecut care o face contemporana cu patru regimuri politice dictatoriale: carlist, legionar, antonescian, comunist.Ca istoric, am ales, fireste, o abordare istoriografica mai degraba decat teologica si am urmarit Biserica Ortodoxa Romana in contextul dezvoltarii statului roman si a societatii romanesti de la 1918 incoace. E o carte care se refera la BOR ca institutie, care urmareste detaliile impletirii dintre BOR si politica si infatiseaza luptele pentru putere din Biserica. Accentul cade in aceste pagini pe relasia Biserica–stat–natiune, pe analiza acestei legaturi care continua sa exercite o influenta insemnata asupra tarii si a cetatenilor sai." — OLIVER JENS SCHMITT
Ca istoric, am ales, fireste, o abordare istoriografica mai degraba decat teologica si am urmarit Biserica Ortodoxa Romana in contextul dezvoltarii statului roman si a societatii romanesti de la 1918 incoace. E o carte care se refera la BOR ca institutie, care urmareste detaliile impletirii dintre BOR si politica si infatiseaza luptele pentru putere din Biserica. Accentul cade in aceste pagini pe relasia Biserica–stat–natiune, pe analiza acestei legaturi care continua sa exercite o influenta insemnata asupra tarii si a cetatenilor sai." — OLIVER JENS SCHMITT
Ca istoric, am ales, fireste, o abordare istoriografica mai degraba decat teologica si am urmarit Biserica Ortodoxa Romana in contextul dezvoltarii statului roman si a societatii romanesti de la 1918 incoace. E o carte care se refera la BOR ca institutie, care urmareste detaliile impletirii dintre BOR si politica si infatiseaza luptele pentru putere din Biserica. Accentul cade in aceste pagini pe relasia Biserica–stat–natiune, pe analiza acestei legaturi care continua sa exercite o influenta insemnata asupra tarii si a cetatenilor sai." — OLIVER JENS SCHMITT
"Ierarhii Bisericii Ortodoxe Romane au fost copii ai timpului lor la fel de mult ca politicienii sau intelectualii de frunte. Dar despre BOR se stiu foarte putine lucruri. Fara deschiderea completa a arhivelor bisericesti pentru toti istoricii si fara reliberalizarea arhivelor de stat, trecutul BOR va continua sa fie o problema spinoasa in istoria Romaniei. Ca si armata, serviciile secrete sau academia, Biserica se fereste de orice dezbatere in privinta propriului trecut, si mai cu seama in privinta acelui trecut care o face contemporana cu patru regimuri politice dictatoriale: carlist, legionar, antonescian, comunist.
Ca istoric, am ales, fireste, o abordare istoriografica mai degraba decat teologica si am urmarit Biserica Ortodoxa Romana in contextul dezvoltarii statului roman si a societatii romanesti de la 1918 incoace. E o carte care se refera la BOR ca institutie, care urmareste detaliile impletirii dintre BOR si politica si infatiseaza luptele pentru putere din Biserica. Accentul cade in aceste pagini pe relasia Biserica–stat–natiune, pe analiza acestei legaturi care continua sa exercite o influenta insemnata asupra tarii si a cetatenilor sai." — OLIVER JENS SCHMITT
OLIVER JENS SCHMITT (n. 1973) preda istorie sud‑est‑europeana la Universitatea din Viena. Temele sale de cercetare privesc, printre altele, fascismul in Europa de Est, cu accent pe Romania, societatile urbane din estul Mediteranei in secolul al XIX‑lea, societatea si politica in Imperiul Otoman tarziu, evolutiile socioculturale din spatiul albanez, istoria imperiului maritim al Venetiei sau istoria Balcanilor in Evul Mediu tarziu. Intre anii 2017 si 2022 a fost presedintele Sectiei de Filozofie si Istorie a Academiei Austriece de Stiinte. Din 2017 este director stiintific la Institutul pentru Studiul Monarhiei Habsburgice si al Balcanilor din cadrul Academiei Austriece de Stiinte. Printre carţile sale, traduse in mai multe limbi, se numara: Kosovo: Kurze Geschichte einer zentralbalkanischen Landschaft (Kosovo: Scurta istorie a unui tinut central‑balcanic, 2008), Skanderbeg: Der neue Alexander auf dem Balkan (Skanderbeg: Noul Alexandru din Balcani, 2009, tr. rom. 2014), Die Albaner: Eine Geschichte zwischen Orient und Okzident (Albanezii: O istorie intre Orient si Occident, 2012) si, impreuna cu Bernd J. Fischer, A Concise History of Albania, 2022. Editura Humanitas a publicat mai multe lucrari ale sale, traduse din limba germana: Corneliu Zelea Codreanu: Ascensiunea si caderea "Capitanului" (2018), Romania in 100 de ani. Bilantul unui veac de istorie (2018) si Balcanii in secolul XX: O istorie postimperiala (2022).
