Declinand suferinta doliului la feminin, Zeruya Shalev face o adevarata vivisectie a durerii provocate de abandon, neacceptare, lipsa de integrare, alegeri si, in cele din urma, moarte. Romanciera cartografiaza cu o acuratete fara cusur psihicul femeii care se confrunta cu pierderea si surprinde subtilitatile aproape imperceptibile ale transformarilor care au loc odata cu punerea in miscare a proceselor de separare si, implicit, de vindecare. Contextualizand toate aceste framantari interioare si conectandu-le cu dificultatea de a face fata unui mediu adesea ostil, aduce laolalta realitatea interioara si pe cea exterioara, atat de dificil de pus uneori impreuna si de armonizat. Insotindu-si personajele in miezul suferintei lor, Shalev creeaza un monument multifatetat al femininului, surprins in splendoarea complexitatii sale.
"Am citit Destin cu rasuflarea taiata si l-am terminat cu un sentiment de rascumparare. Alaturi de Margaret Atwood si Alice Munro, Zeruya Shalev este una dintre cele mai importante voci care scriu despre fricile, dorintele si nevoia de libertate ale femeilor." – ESHKOL NEVO
ZERUYA SHALEV s-a nascut in anul 1959, in kibbutzul Kinneret din Israel. Obtine un masterat in studii biblice, apoi lucreaza ca redactor de literatura la Editura Keshet. In 1988 ii apare prima carte, un volum de poezie intitulat Tinta usoara pentru lunetisti. In 1993, publica primul roman, Dansand, incremenind. Urmeaza romanele Viata amoroasa (1997; Humanitas Fiction, 2009, 2020), care ii aduce recunoasterea internationala, Sot si sotie (2000) si Thera (2005). In 2004, la Ierusalim, cade victima unui atentat cu bomba, recuperandu-se cu greu. In 2011 ii apare romanul Farame de viata, iar in 2015, Durere. Zeruya Shalev este si autoarea a doua carti pentru copii, Puiul mamei (2000) si Uita-te la copil! (2014). De-a lungul carierei sale, scriitoarea a primit numeroase premii, printre care Premiul de Aur si Premiul de Platina ale Asociatiei Editorilor din Israel (1997), Corine (Germania, 2001), Amphi (Franta, 2003), ACUM (Israel; 1997, 2003, 2005), Wizo (Franta, 2007), Premiul Welt-Literatur (Germania, 2012), Fémina Étranger (Franta, 2014), Premiul Roma-Ierusalim (Italia, 2014), Premiul ADEI-WIZO (Italia, 2017), Premiul Jan Michalski pentru Literatura (Elvetia, 2019). In 2017, i s-a acordat distinctia Chevalière des Arts et des Lettres. Cartile sale sunt publicate in peste 25 de limbi.
