Adevarate bijuterii literare, cele sase proze selectate dintre scrierile de tinerete ale lui Dostoievski dezvaluie, cum spune chiar autorul, "fatete ale personalitatii si egoismului omului", incercand sa arate "ca printre noi e mai multa ambitie decat demnitate umana autentica". In cautarea misterului din om, scriitorul se cufunda in lumea functionarilor marunti pentru a-i zugravi pe pacatosul avar intr-o lumina oarecum mistica, pe sfantul nebun frant din cauza trairii prea intense a unei fericiri reale si pe sarlatanul pacalit de un sarlatan si mai ticalos decat el. Intr-o alta povestire cu accente de vodevil il intalnim pe barbatul gelos intr-o adevarata comedie a erorilor, dupa care autorul ne invita la o petrecere de Craciun si o nunta pentru a urmari soarta copilei folosite ca mijloc de imbogatire de un arivist josnic. Inocenta si altruismul cavaleresc ale primei iubiri se impletesc, in proza care incheie volumul, cu intuirea de catre naratorul-copil a dezacordului dintre el insusi si lumea falsa ce il inconjoara.
