"Dan Alexe nu tine neaparat sa se aseze in albia unui gust impus de critica, a unei tendinte, a unei mode. Da impresia ca scrie ca sa-si faca siesi o placere – si cred ca si-o face. Il intereseaza prea putin daca textele lui se vor solda cu o baie de elogii sau cu o rastignire. Dan Alexe scrie in temeiul unei inzestrari formidabile, al unei culturi aspirate pe toate canalele si al unei pofte navalnice, aproape carnale, de-a face literatura din orice. Ii place sa astearna povesti. Ii place la nebunie. Dar il banuiesc ca-i place si sa ghiceasca reactia cititorului. Stupoare, jubilatie, rusine, invidie, contrarietate, vertij, fericire, indignare, cainta – toate acestea sunt forme de feedback la cele 33 de texte din Miros de roscata amara. O singura reactie lipseste: indiferenta.“ (Radu Paraschivescu)
