Povestea Ástei by Jón Kalman Stefánsson
Autorul trilogiei fiordurilor: Între cer şi pământ, Tristeţea îngerilor şi Inima omului
Reykjavík, anii 1950. Într-un apartament mic de la subsol, Sigvaldi şi Helga se abandonează pasiunii lor arzătoare şi-şi numesc a doua fiică Ásta. Ásta ca o eroină a literaturii islandeze. Ásta pentru că ást înseamnă „iubire” şi ea va creşte înconjurată de iubire. Cincisprezece ani mai târziu, Ásta descoperă sentimentul al cărui nume îl poartă la o fermă izolată din Fiordurile de Vest, unde este trimisă după ce-i sparge nasul unui coleg de clasă. Îl învaţă din povestea tulburătoare a unui bărbat şi a unei femei uniţi de singurătate şi de greutăţile vieţii la ţară. Îl simte ea însăşi pentru Jósef, băiatul cu ochi frumoşi şi nume din Biblie care citeşte poezie şi visează la tărâmul însorit al Barcelonei. Însă fericirea e poate doar în cer, şi cerul e departe de străzile din Reykjavík, se gândeşte Sigvaldi acum, după treizeci de ani, prăbuşit de pe o scară pe trotuarul din Stavanger, lângă femeia asta stranie care s-a oprit să-l vegheze şi-i ascultă povestea. O poveste despre dragoste şi nostalgie. Despre Islanda, poezie şi dorinţa de-a cunoaşte lumea. Despre viaţă şi moarte. Şi Ásta. Îmbinând crâmpeie din viaţa a trei generaţii într-un mozaic de întuneric şi lumină, Povestea Ástei e o saga lirică şi senzuală despre promisiuni neîmplinite şi perpetua căutare a fericirii, în care vocile personajelor răsună întrepătrunse într-o auroră boreală a memoriei.
„O carte vulcanică ce îmbrăţişează decenii întregi... Pentru a savura din plin călătoria fantastică prin timp, spaţiu şi sufletele oamenilor, cititorul trebuie să accepte să se piardă în acest vârtej care sfidează recea liniaritate cronologică… Un mare roman, atât de plin de viaţă, încât nu pare a fi doar unul.” (La Croix)
„Acest roman superb, incredibil cuprinde cea mai frumoasă scenă de dragoste pe care am citit-o vreodată... iar portretul bătrânei Kristín cu mintea rătăcită, care pleacă şi se întoarce, în mod misterios, din propriul trecut, e Stefánsson în toată măreţia lui.” (NewsBeezer Norvegia)
„Nimeni pe lumea asta nu mai scrie atât de poetic şi de efervescent despre frumuseţea şi misterul existenţei umane ca Jón Kalman Stefánsson!” (Radioeins)
Jón Kalman Stefánsson, unul dintre cei mai importanţi scriitori islandezi contemporani, s-a născut la Reykjavík în 1963. La doisprezece ani s-a mutat în vestul ţării, unde a lucrat pe rând la o fabrică de procesare a peştelui, la un abator, în construcții şi la aeroportul din Keflavík. În 1986, după ce a absolvit liceul, s-a întors în capitală şi s-a înscris la universitate, unde a urmat cursuri de literatură o vreme, fiind totodată profesor de liceu şi colaborând la cotidianul Morgunblaðið. A debutat ca scriitor în 1988, publicând consecutiv trei volume de poezie, iar din 1996 au urmat numeroase romane, printre care Sumarljós og svo kemur nóttin (2005; „Lumina de vară, apoi se lasă noaptea” – Premiul Literar Islandez pentru proză), Himnaríki og helvíti (2007; Între cer şi pământ – Premiul P.O. Enquist) şi Fiskarnir hafa enga fætur (2013; „Peştii n-au picioare” – Premiul revistei Lire pentru cel mai bun roman străin, nominalizat la Man Booker International Prize). La Editura Polirom au apărut Între cer şi pământ (2014), Tristeţea îngerilor (2016) şi Inima omului (2018), trilogia care l-a făcut cunoscut în toată lumea. Opera sa a fost tradusă în peste treizeci de limbi, iar Povestea Ástei a devenit bestseller în Islanda încă de la apariţie, în 2017, şi i-a adus a patra nominalizare la Premiul Literar Islandez, dar şi Premiul Folio al Librarilor pentru ediţia în limba franceză.
