Cartea are tonul si tinuta unui manifest, argumentind necesitatea elaborarii unor proiecte de anvergura si de profunzime care sa rotunjeasca substantial si logic trasaturile unui spatiu cultural-geografic definitoriu pentru constiinta de sine a romanitatii.
Pina cind acest concept – Europa Centrala – nu este definit multumitor, nici structural si nici functional, e greu de aproximat aportul Transilvaniei la istoria politica si culturala a spatiului numit astfel. As spune, totusi, ca, pentru Europa Centrala, Transilvania a constituit un model de istorie care-se-face si unul profund injust, de intoleranta fata de etnia dominanta, cea romaneasca.
Mircea Muthu este, in fond, un transilvan cu disciplina aspra a podisului, printre putinii care, provenind dintr-o asemenea tipologie, cauta a da eruditiei culoare si un anume farmec ideilor fixe. La el exista o sensibilitate abstracta a limbajului, recuperata din sensibilitatea meridionala. Protocolar in polemica si inhibat in metafora, desi stilul artistic pare a-i conveni, autorul se afla intre prudenta intelept reconfortanta a istoricului si "nesabuinta" creatoare a criticului.
