Procesul intentat lui Alexandru Visinescu a fost unul remarcabil intrucit se intimpla pentru prima data in istoria justitiei din Romania ca acuzatia de crime impotriva umanitatii comise in timpul regimului comunist sa fie indreptata impotriva unui fost comandant de inchisoare. Insemnatatea cazului provine totodata si din faptul ca acuzatiile au avut la baza cercetarile neobosite ale Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului, sub conducerea dr. Andrei Muraru. Verdictul a fost dovada ca Revolutia din 1989 i-a oferit societatii romanesti sansa de a imbratisa valorile democratiei occidentale, valori care se bazeaza implicit pe ideea ca natura umana cauta sa cultive demnitatea intrinseca a individului, nu sa o distruga, asa cum a incercat sa faca Alexandru Visinescu si cum demonstreaza paginile acestei carti. - Dennis DeletantPovestea dosarului Visinescu, relatata profesionist de Andrei Muraru, nu are cinismul exuberant al unui roman de aventuri, dar are dramatismul etic al oricarei batalii pentru Justitie si Memorie. Alexandru Visinescu era raul anonim din vecinatatea noastra, ascuns sub un nume ce nu spunea nimic pentru milioane de romani si sub un renume a carui rezonanta terorizase sute de oameni ce-i trecusera prin fata, in inchisorile stalinismului romanesc. Visinescu era unul dintre tortionarii zelosi ai utopiei comuniste, facut din aluatul din care se plamadesc instrumentele tuturor totalitarismelor si purtatorii de bita ai tuturor dictatorilor. Avind constiinta anesteziata prin scuza ca «doar am executat ordine», rasplatit printr-o pensie mare, printr-o Justitie complice ani de-a rindul si devenit inofensiv tocmai prin trecerea anilor, Visinescu traia linistit si banal, in bula confortabila a uitarii generale. Pina intr-o zi, cind – gratie unor cercetatori tineri, precum Andrei Muraru si colegii sai – Istoria l-a ajuns din urma. - Adrian Cioroianu
