"Am cunoscut si boieri destramati, din care nu ramasese decat ambalajul. Dar pot invoca o sumedenie de motive pentru care "boieria" lui Neagu Djuvara imi impunea. Mai intai, eleganta sa. Modul ingrijit de a se imbraca, de a se purta si de a vorbi. Toate, cu firescul nobletii innascute, fara afectare, fara ornamentica de parada. "Boiereasca" era si capacitatea lui Neagu Djuvara de a se misca plin de gratie pe granita subtire dintre cuviinta si ina¬vuabil. Stia sa fie politicos si cu derizoriul, si cu ridicolul, si cu bufoneria. Neagu Djuvara a readus la rampa istoria vie, istoria ca istorisire, istoria colocviala, prietenoasa, seducatoare, libera de "staif" catedratic si de "exigente" conjuncturale. Lucrarile sale au, de aceea, un efect terapeutic, purificator: ele curata, fara dureri, plamanii neoxigenati ai cititorului autohton si convertesc "normativitatea" solemna a istoriei de cabinet in pofta vitala de cunoas¬tere, in obiect al curiozitatii tineresti si al bucuriei." (ANDREI PLESU)Pe coperta: Neagu Djuvara la Paris, in 1936.
Pe coperta: Neagu Djuvara la Paris, in 1936.
Pe coperta: Neagu Djuvara la Paris, in 1936.
"Am cunoscut si boieri destramati, din care nu ramasese decat ambalajul. Dar pot invoca o sumedenie de motive pentru care "boieria" lui Neagu Djuvara imi impunea. Mai intai, eleganta sa. Modul ingrijit de a se imbraca, de a se purta si de a vorbi. Toate, cu firescul nobletii innascute, fara afectare, fara ornamentica de parada. "Boiereasca" era si capacitatea lui Neagu Djuvara de a se misca plin de gratie pe granita subtire dintre cuviinta si ina¬vuabil. Stia sa fie politicos si cu derizoriul, si cu ridicolul, si cu bufoneria. Neagu Djuvara a readus la rampa istoria vie, istoria ca istorisire, istoria colocviala, prietenoasa, seducatoare, libera de "staif" catedratic si de "exigente" conjuncturale. Lucrarile sale au, de aceea, un efect terapeutic, purificator: ele curata, fara dureri, plamanii neoxigenati ai cititorului autohton si convertesc "normativitatea" solemna a istoriei de cabinet in pofta vitala de cunoas¬tere, in obiect al curiozitatii tineresti si al bucuriei." (ANDREI PLESU)
Pe coperta: Neagu Djuvara la Paris, in 1936.
NEAGU DJUVARA (1916–2018) s-a nascut la Bucuresti, intr-o familie de origine aromana asezata aici la sfarsitul secolului al XVIII-lea, care a dat ţarii mai mulţi oameni de seama. Licenţiat la Sorbona (istorie, 1937) si doctor in drept (Paris, 1940). Participa la campania din Basarabia si Transnistria (iunie–noiembrie 1941); ranit in apropiere de Odessa. Intrat prin concurs la Ministerul de Externe in 1943, este trimis curier diplomatic la Stockholm in dimineaţa zilei de 23 august 1944, in legatura cu negocierile de pace cu URSS. La Stockholm, funcţioneaza ca secretar de legaţie pana in septembrie 1947, cand comunistii preiau si Externele. Ramane in exil, militand pana in 1961 in diverse organizaţii ale diasporei. In 1961 pleaca in Republica Niger, unde va sta 23 de ani in calitate de consilier diplomatic si juridic al Ministerului nigerian al Afacerilor Straine si, concomitent, profesor de drept internaţional si de istorie economica la Universitatea din Niamey. In 1972, obţine doctoratul de stat la Sorbona cu o teza de filozofie a istoriei, sub indrumarea lui Raymond Aron; mai tarziu, obţine si o diploma a INALCO de la Paris. Din 1984 este secretar general al Casei Romanesti de la Paris, pana in 1990, cand se intoarce in ţara. Membru de onoare al Institutului de Istorie "A.D. Xenopol" din Iasi si al Institutului de Istorie "N. Iorga" din Bucuresti. Cele mai importante carţi: Le droit roumain en matière de nationalité (teza de doctorat); Civilisations et lois historiques. Essai d’étude comparée des civilisations (carte premiata de Academia Franceza; in romaneste, Civilizaţii si tipare istorice. Un studiu comparat al civilizaţiilor); Le pays roumain entre Orient et Occident. Les Principautés danubiennes dans la première moitié du XIXe siècle(in romaneste, Intre Orient si Occident. Ţarile romane la inceputul epocii moderne); O scurta istorie a romanilor povestita celor tineri; Cum s-a nascut poporul roman; Mircea cel Batran si luptele cu turcii; De la Vlad Ţepes la Dracula Vampirul; Insemnarile lui Georges Milesco (roman); Amintiri si povesti mai deocheate; Amintiri din pribegie (versiune franceza: Bucarest–Paris–Niamey et retour ou Souvenirs de 42 ans d’exil, 1948–1990); Exista istorie adevarata?; Thocomerius–Negru Voda. Un voivod de origine cumana la inceputurile Ţarii Romanesti; Razboiul de saptezeci si sapte de ani (1914–1991) si premisele hegemoniei americane. Eseu de istorie-politologie; Ce au fost "boierii mari" in Ţara Romaneasca? Saga Gradistenilor (secolele XVI–XX); Raspuns criticilor mei si neprietenilor lui Negru Voda; Misterul telegramei de la Stockholm din 23 august 1944 si unele amanunte aproape de necrezut din preajma dramaticei noastre capitulari; O scurta istorie ilustrata a romanilor.
