Filozofia existențială a lui Lev Șestov (1866-1938) a influențat mulți scriitori, cu precădere din perioada interbelică, de la Albert Camus, M. Bulgakov, D.H. Lawrence la Emil Cioran, Paul Celan sau Benjamin Fondane. Cele mai cunoscute scrieri ale sale sunt Filozofia tragediei, Revelațiile morții, Kierkegaard și filozofia existențială, Atena și Ierusalim.
Șestov nu cunoaște decât tragicul. În măsura însă în care tragicul este pe de-a întregul absurd – blochează și el totul. Nu chiar totul, din fericire. Fiindcă și despre ce se situează „dincoace de bine și de rău” ne vorbește un om moral; fiindcă și despre imposibilitatea rostirii coerente el glăsuiește în chip coerent, și fiindcă, laolaltă cu exproprierile partizane, el rămâne intim atașat de filozofie și de numeroși gânditori, de literatură și de numeroși scriitori, de cultura țării sale și de întreaga cultură europeană. Așa se metamorfozează , totuși, negarea în edificare!
Ion Ianoși
