"O cortina magica, tesuta din legende, atarna intre noi si lume. Cervantes l-a trimis pe don Quijote in peregrinare si a sfasiat cortina. Lumea i s-a aratat cavalerului ratacitor in toata goliciunea comica a prozei sale.Aidoma unei femei care se fardeaza inainte de a pleca grabita spre prima ei intalnire, lumea – cand alearga spre noi in clipa cand ne-am nascut – este deja fardata, mascata, preinterpretata. Iar conformistii nu vor fi singurii care vor fi trasi pe sfoara; rebelii, dornici sa-si exprime opozitia fata de tot si toate, nici nu-si dau seama cat sunt ei insisi de docili; ei nu se vor revolta decat impotriva lucrurilor interpretate (preinterpretate) drept demne de a starni revolta. [...] Caci noua arta a patruns in lume tocmai in urma gestului lui Cervantes de a sfasia cortina preinterpretarii; gestul sau distructiv se rasfrange si se prelungeste in fiecare roman demn de acest nume; e pecetea care confera identitate noii arte." — MILAN KUNDERA
"O cortina magica, tesuta din legende, atarna intre noi si lume. Cervantes l-a trimis pe don Quijote in peregrinare si a sfasiat cortina. Lumea i s-a aratat cavalerului ratacitor in toata goliciunea comica a prozei sale.Aidoma unei femei care se fardeaza inainte de a pleca grabita spre prima ei intalnire, lumea – cand alearga spre noi in clipa cand ne-am nascut – este deja fardata, mascata, preinterpretata. Iar conformistii nu vor fi singurii care vor fi trasi pe sfoara; rebelii, dornici sa-si exprime opozitia fata de tot si toate, nici nu-si dau seama cat sunt ei insisi de docili; ei nu se vor revolta decat impotriva lucrurilor interpretate (preinterpretate) drept demne de a starni revolta. [...] Caci noua arta a patruns in lume tocmai in urma gestului lui Cervantes de a sfasia cortina preinterpretarii; gestul sau distructiv se rasfrange si se prelungeste in fiecare roman demn de acest nume; e pecetea care confera identitate noii arte." — MILAN KUNDERA
"De la Henry James, probabil nici un alt scriitor nu a mai analizat cu atata acuitate, autoritate si profunzime actul de a scrie." — New York Times Book Review
Cand, in 1968, tancurile sovietice spulberau "Primavara de la Praga", MILAN KUNDERA (1929–2023) era deja un scriitor cunoscut: publicase poezie, teatru, eseuri, iar primul sau roman, Gluma, si nuvelele adunate in volumul Iubiri caraghioase fusesera tiparite in ultimul an in peste 150 000 de exemplare. Atata si ar fi fost de-ajuns pentru ca noile autoritati cehe sa-l excluda de la Catedra de literatura universala pe care o ocupa la Academia de Film si sa-i elimine cartile din toate bibliotecile Cehoslovaciei. Si cum sa fi acceptat un regim impietrit in stalinismul deceniului sase pe acela care fusese nu doar un participant activ la efervescenta miscarii pragheze, dar mai si declarase – si ilustrase in cartile sale – ca tocmai stalinismul l-a invatat virtutea izbavitoare a rasului? Iata de ce urmatorul roman, Viata e in alta parte, i-a aparut in 1973 in Franta, iar doi ani mai tarziu autorul insusi se stabilea aici, devenind in scurt timp un scriitor de faima internationala, tradus in toate limbile importante ale lumii.
Opere scrise in ceha: Gluma, roman; Iubiri caraghioase, nuvele; Viata e in alta parte, roman; Valsul de adio, roman; Cartea rasului si a uitarii, roman; Insuportabila usuratate a fiintei, roman; Nemurirea, roman
Opere scrise in franceza: Jacques si stapanul sau. Omagiu lui Denis Diderot, teatru; Arta romanului, eseu; Testamente tradate, eseu; Lentoarea, roman; Identitatea, roman; Ignoranta, roman; Cortina, eseu in sapte parti; O intalnire, eseu
Despre opera lui Milan Kundera: Kvetoslav Chvatik, Lumea romanesca a lui Milan Kundera; Éva Le Grand, Kundera sau memoria dorintei; Jocelyn Maixent, Secolul XVIII al lui Milan Kundera; Maria Nemcova Banerjee, Paradoxuri terminale; François Ricard, Ultima dupa-amiaza a lui Agnes, eseu despre opera lui Milan Kundera; Guy Scarpetta, Varsta de aur a romanului; Guy Scarpetta, Variatiuni asupra erotismului
