Pentru Sfantul Augustin, al carui titlu l-am preluat pentru a-l pune in fruntea acestei carti, casatoria si familia sunt un bine. Ele fac parte din natura binelui, care este izvorul fiintei, al vietii. De aceea bunurile conjugale, scria Sfantul Augustin, sunt: nasterea de prunci, fidelitatea si sacramentul. Dar toate acestea sunt partase si la ordinea iubirii si, de aceea, caritatea conjugala este temeiul celorlalte trei bunuri. In ea isi gaseste expresia cea mai profunda dorinta umana, care este setea de fericire: "Fericirea nu e oare acel lucru pe care toti il vor si nu e nimeni care sa nu si-l doreasca?" . Aceasta carte s-a dorit sa fie mai intai un posibil raspuns la intrebarea cum isi cautau oamenii din Tara Romaneasca, barbati si femei, fericirea in familie in veacul al XVII-lea. In acele vremuri, cuvantul este rostit rar, in afara contextelor teologice; si mai rar il gasim investit cu un sens. Violeta Barbu
