Cu privire la Blaise Pascal (1623–1662), Baudelaire a scris în Florile răului că „și-avea abisul cu dânsul mișcător“. Și așa era: un abis care l-a determinat să se confrunte cu natura umană în modul cel mai necruțător pe care istoria filosofiei l-a cunoscut până acum. Într-o perioadă marcată de o încredere neștirbită în rațiune, Pascal, profund cunoscător al acesteia, ne-a constrâns să nu ne întoarcem privirea de la limitele sale, să le acceptăm. Astfel, dorea să ne amintească faptul că problemele cu adevărat importante pentru om, cele care îl afectează în mod intim și radical, nu se demonstrează prin raționamente, ci trebuie simțite. De aici și binecunoscuta lui afirmație: „Inima are rațiuni pe care rațiunea nu le cunoaște“, perspectivă pe care vom încerca să o explicăm în această carte. Manuel Cruz (profesor universitar de filosofie)
