Ioana Scorus (n. 1968) este psiholog, psihanalist cu practica privata, scriitor. Este absolventa a Universitatii Petrol si Gaze, Ploiesti si a Universitatii "Titu Maiorescu", Bucuresti. A semnat rubrica "Cititorincul" din suplimentul literar LA&I si numeroase articole si cronici in revistele "Dilema veche", "Romania literara", "Convorbiri literare", "Apostrof", "Timpul", "Orizont" etc. In prezent, semneaza rubrica "Psiho" din revista ,,Viata Romaneasca". Pe langa un volum de dialoguri cu sapte psihanalisti care au practicat psihanaliza in Romania in clandestinitate, inainte de 1989 (,,Paradoxurile psihanalizei in Romania", Paralela 45, 2007), Ioana Scorus a publicat versuri (,,Iubiri imperfecte", Premier, 2004), romane (,,Povestea unei sinucideri", Albatros, 2006; ,,Un an din viata Liubei B.", Trei, 2017; ,,Freud Museum", Polirom, 2019), un volum de convorbiri cu Ion Vianu (,,In definitiv", Polirom, 2018) si ,,Aventuri in Tara lui Strolyx. Prima mea carte despre emotii" (Humanitas Junior, 2020), cea dintai carte pentru copii a autoarei. A mai publicat in volumele colective ,,Cazuri clinice de psihiatrie "(Editura Universitara, 2011), coordonat de Simona Trifu si Camelia Petcu, si ,,De taina" (Editura Universitatii de Vest, 2020), coordonat de Cristian Patrasconiu.Ultimele vestigii ale vechii lumi, caracterizata de educatia aleasa asa cum era ea conotata de iluminism, se intalnesc prin intermediul a doi indaptati prezentului progresist: Michel, francez cu descendenta aristocrata, profesor universitar la Paris si mai apoi neurochirurg la Geneva si Vera, "o fata din est cu pielea slefuita de soare", aristocrata prin educatie si nu prin descendenta, studenta la Paris, avandu-l, vreme de un an, profesor pe Michel. Este mediul din care ia nastere o relatie de cuplu ce se vrea vesnica. Michel, un romantic jenat de propriul romantism, viseaza o viata de "trantor", in care sa se indeletniceasca doar cu scrisul si cu plimbarile, dar nu-si poate indeplini dorinta din pricina nevoii indeplinirii asteptarilor tatalui, la randul sau un chirurg celebru, cu care rupe, la un moment, orice relatie. Interesat si cucerit mai degraba de caracteristicile fizice ale Verei, atentia lui Michel se centreaza pe acestea, analizandu-le, in timp ce neglijeaza cunoasterea sufletului si a mintii ei. Aici, in proasta asezare in relatie, rezida disturbarile care duc, in final, la imprevizibil. O intreaga lume simbolica revendica, de-a lungul paginilor, corolare ale realitatii. Apar un unchi din Puerto Rico, o imposibila plantatie de cafea din estul Europei care se dovedeste posibila, ritualuri legate de servirea cafelei sau a mesei, cafeaua fiind, pentru Vera, un barometru personal in functie de care catalogheaza oameni. Fire ale imaginarului, trecutului si viitorului apar si dispar, la fel cum episodic se iveste un important personaj, Raspeglio, care se constituie intr-o obsesie a lui Michel, prin cartile bizare pe care le-a scris si al caror secret Michel incearca sa-l patrunda. O aparare, ar spune autorea, de profesie psihanalist, caci iarasi vedem cu Michel, in loc sa se aplece asupra cunoasterii de sine, se centreaza asupra unui personaj cu care pare sa se asemene. Raspeglio apare pentru prima oara intr-o proza scurta a autoarei dinFreud Museum(Polirom, 2019), un personaj misterios, considerat specialist intr-un domeniu de nisa, caruia in romanul de fata i se acorda un amplu capitol, care joaca rol de turnanta. De ce romanul poarta titlulIgnoranta, asta ramane sa descopere sau nu cititorul.
