Si iata-I pe extraordinarul Alex von Randa, urmasul unei familii ilustre, ajuns la capatul vietii. Se uita in jur: e gol. Gol si atat. isi da seama ca singura solutie e sinuciderea, dar nici gestul suprem nu i se pare o iesire demna. Iimpotriva cui sa se sinucida? Pentru ca, nu e asa?, "orice suicid e si pentru a impresiona ori a pedepsi pe cei ramasi in viata". Odata decizia luata, se simte liber cum nu s-a mai simtit niciodata. In plus, gaseste si un sens in intreaga poveste. Comite un gest menit sa-i rascumpere intreaga viata, sa-i dea un sens. Experimentele cu racheta balistica se apropie de sfarsit, Aggregat4 a atins nivelul suborbital, deci Hitler e foarte aproape sa aiba o arma care ar distruge omenirea. Si atunci Alex gaseste solutia de a transmite englezilor toate informatiiie necesare pentru a distruge centrul de cercetare de la Peenemnde. Daca viata lui nu a avut niciun sens, moartea sa capata deodata unul. Moare, cum spune el, util. lar existenta lui, atat de ezitanta, capata forma clara a unui destin. Pe contrasens (inutil sa mai dezleg titlul) e un roman extraordinar. Nu mai glosez acum nici pe marginea sumbrei lui actualitati. Atentie la numele lui Oleg Serebrian! Merita sa-i citim fara prejudecati romanele. Sunt printre cele mai bune carti de proza din literatura romana de azi. - Bogdan Cretu
