Pe umerii gigantilor reprezinta pentru cititorii lui Umberto Eco un eveniment cu totul deosebit. Departe de salile de curs din universitati, de congresele academice, de ceremoniile solemne, Eco a scris aceste texte in decursul a trei decenii, pentru a-si amuza spectatorii care, de fiecare data, veneau pentru el, in numar mare, la festivalul Milanesiana, initiat si organizat de catre Elisabetta Sgarbi. Cele 12 texte publicate in acest volum reprezinta prelegeri sustinute de catre Umberto Eco in cadrul acestui festival, intre anii 2001 si 2015. Acestea au fost prezentate de autor sub forma de lectio magistralis, adesea insotite de ilustratii. Textele izvorasc, cel mai adesea, din tema, mereu alta, pe care o propune Milanesiana, pentru ca apoi sa curga asemenea unui rau de eruditie, care cuprinde atat filosofie, cat si literatura, estetica, etica si mass-media. Cu alte cuvinte, facem cunostinta cu chintesenta universului lui Eco, prezentata intr-un limbaj cordial, plin de ironie, uneori glumet, chiar taios daca este necesar. Radacinile civilizatiei noastre, canoanele schimbatoare ale frumusetii, falsul care capata valoare de adevar si schimba cursul istoriei, obsesia complotului, eroii emblematici ai fictiunilor celebre, formele artei, aforismele si parodiile sunt unele dintre punctele de atractie ale unei carti la al carei text se adauga o bogatie de imagini, pe care autorul obisnuia sa le proiecteze in cursul dizertatiilor sale. Autorul astfel rastoarna aforismul medieval care da titlul volumului: „Poate ca misuna deja in umbra giganti pe care nu-i cunoastem, pregatiti sa se catare pe umerii nostri, ai piticilor.“
