La Sinodul de la Florenta, aproape ca fusese atins telul unirii, un tel totusi foarte dificil de realizat. Deciziile adoptate nu i-au favorizat deloc pe greci, intrucat, in cazul fiecarei chestiuni dezbatute, acestora li s-a cerut sa accepte pozitia latinilor. Se intelege de ce au plecat de la sinod cu sentimentul ca acesta nu facuse decat sa adanceasca schisma careia isi propusese sa ii puna capat. Pana in ziua de astazi, s-a intamplat rar ca istoricii ortodocsi ai Bisericii sa aprecieze ca tensiunile din 1054, care au dus la confruntarea dintre cardinalul Humbert si patriarhul ecumenic Mihail Cerularie, au constituit momentul cand comuniunea s-a destramat. Mai curand, acestia constata ca hotararile adoptate la Florenta sau pradarea Constantinopolului in 1204 au fost factorii care au facut ca sciziunea dintre Apusul latin si Rasaritul grec sa devina o stare permanenta. La Sinodul de la Florenta, aproape ca fusese atins telul unirii, un tel totusi foarte dificil de realizat. Deciziile adoptate nu i-au favorizat deloc pe greci, intrucat, in cazul fiecarei chestiuni dezbatute, acestora li s-a cerut sa accepte pozitia latinilor. Se intelege de ce au plecat de la sinod cu sentimentul ca acesta nu facuse decat sa adanceasca schisma careia isi propusese sa ii puna capat.
Pana in ziua de astazi, s-a intamplat rar ca istoricii ortodocsi ai Bisericii sa aprecieze ca tensiunile din 1054, care au dus la confruntarea dintre cardinalul Humbert si patriarhul ecumenic Mihail Cerularie, au constituit momentul cand comuniunea s-a destramat. Mai curand, acestia constata ca hotararile adoptate la Florenta sau pradarea Constantinopolului in 1204 au fost factorii care au facut ca sciziunea dintre Apusul latin si Rasaritul grec sa devina o stare permanenta.
