„Confesiunea maestrului penduleaza intre amintiri de la filmari, unde a cunoscut celebritati ale vremii, si aceasta mare intilnire care i-a schimbat viata. Daca ne gindim bine, nu i-a schimbat atit viata, cit sufletul. Impresionanta in relatia celor doi – dar mai ales in felul in care a trait Ion Dichiseanu aceasta relatie – este nevoia lui de a o privi pe Sara nu ca pe un star, ci pur si simplu ca pe un om care, un timp, i-a fost alaturi. Iata de ce povestea lor nu poate fi comparata nici cu noptile nebune de amor petrecute de celebra cintareata cu Ernest Hemingway, nici cu relatia cu «rebelul fara cauza» James Dean, nici cu povestea ei cu Severo Ochoa, omul de stiinta spaniol de reputatie internationala, detinatorul Premiului Nobel, sau cu actorul italian Giancarlo del Duca-Viola. Cartea lui Ion Dichiseanu este de fapt o scrisoare de dragoste. Nu un e-mail. Nu un SMS. E scrisa de mina, pusa intr-un plic cu timbru si expediata in tolba postasului.” (Laurentiu Damian)
