După 27 de ani petrecuţi în China comunistă, Anchee Min îşi asumă, prin intermediul romanului Cum am devenit doamna Mao (2000), rolul pe care Nah, fiica cuplului dictatorial, a refuzat să-l joace, şi anume acela de biograf al doamnei Mao, femeia care vreme de 38 de ani a fost prima doamnă a Chinei, promotoare a Revoluţiei Culturale şi purtătoare a „stindardului culturii proletare”. Situîndu-se la graniţa fragilă dintre ficţiune şi realitatea istorică, romanul lui Anchee Min oscilează în permanenţă între naraţiunea obiectivă, la persoana a treia, şi vocea fictivă a doamnei Mao, ce dă seama de adevărata natură a celei care în istoria Chinei este cunoscută drept „demonul cu oase albe”. Prin inteligenţa diabolică de care a dat dovadă în timpul mariajului cu marele Mao Zedong şi cruzimea cu care a ordonat moartea a mii de oameni, dar şi prin frumuseţea sa incontestabilă, voinţa de fier şi notorietatea ca star de cinema, doamna Mao a scris o pagină marcantă în istoria comunismului, reînviată prin talentul celebrei Anchee Min.
