Tribul lui Edward se da jos din copac. Tribul lui Edward invata sa stea in doua picioare. Edward trebuie sa-si apere familia de fiarele junglei si descopera focul (intimpina mici dificultati sa descopere si cum sa-l stinga, dar tribul are toata istoria umanitatii inainte…). Edward tine discursuri despre necesitatea evolutiei, propovaduieste exogamia pentru imbunatatirea inzestrarii genetice, arunca halci de carne in jar ca sa elimine riscul de indigestie, il incurajeaza pe micul Alexander sa zugraveasca peretii pesterii cu umbre de animale. Edward e Progresistul. Edward e mincat de fiii si nurorile sale, care gasesc cu aceasta ocazie, de capul lor, drumul catre spiritualitate. Delicioasa cronica (anacronica) din pleistocen, romanul lui Roy Lewis populeaza cu hominizi surprinzator de discursivi o poveste de un comic dezlantuit. Daca Fred si Barney s-ar fi apucat de literatura, ar fi rezultat Cum l-am mincat pe tata. „O descriere tacanita, scrisa in raspar, a evolutiei umanitatii, in care personajele principale sunt membrii unei familii ce aminteste de Familia Flintstone. Doar ca dialogul si satira, amestecate cu anacronisme dincolo de orice inchipuire, ridica aceasta carte mult deasupra unei simple animatii.” (Publishers Weekly) „Romanul lui Lewis amesteca forta si stranietatea parabolelor lui Kafka si Calvino cu situatiile tari din Monty Python…” (The City Paper)
