Christopher Berry-Dee este omul care stă de vorbă cu criminalii în serie. Criminalist de renume mondial, a câștigat încrederea ucigașilor, a intrat în închisorile de maximă siguranță în care se află aceștia și a discutat cu ei în detaliu despre crimele lor șocante.
Traseul presărat cu orori și violențe al criminalilor este descris prin interviuri unice surprinse în înregistrări audio și video și conduse de autor, din măruntaiele ascunse ale unora dintre cele mai dure temnițe.
Christopher Berry-Dee a folosit aceste interviuri pentru a realiza o carte uimitoare și șocantă care, de la prima sa ediție, a devenit un clasic al genului. Nu doar că relatează întâlnirile cu unii dintre cei mai malefici oameni din lume, dar și reproduce, în cuvintele lor, crimele care i-au făcut să fie caracterizați astfel. Astfel, îi permite cititorului să arunce o privire în mintea celor care au comis cea mai gravă crimă dintre toate – au luat fără milă viața unei alte ființe umane.
„Fascinant și teribil... Atinge cel mai înalt nivel al genului.“ Daily Express
Înaintea morții sale, l‑am intervievat pe Lucas de mai multe ori. Pare un fel de zombi, dar unul binevoitor. Fără îndoială, amestecul de abuzuri fizice și psihice din copilărie, drogurile, accidentele, cele patru pachete de țigări pe zi, consumul excesiv de alcool și dieta nepotrivită au provocat o degenerare progresivă a sistemului său neurologic.
Așa cum punctează Joel Norris, „conexiunile fizice dintre diversele zone ale creierului, sutele de milioane de întrerupătoare electromecanice care echilibrează sentimentele primare de violență cu comportamentul logic, ordonat social, pur și simplu nu au funcționat cum trebuie“.
Deci iată un om care, ca mulți alți ucigași de teapa sa, a murit emoțional și social înainte de adolescență și pentru care însăși viața a devenit doar o căutare a satisfacerii nevoilor sale disfuncționale, de la o zi la alta. Desigur, nimic din cele sugerate nu este vreo aluzie la faptul că Lucas era, după definiția legii, nebun. Știa diferența dintre bine și rău. Știa că trecea mult dincolo de limitele acceptate social și nu a dat doi bani pe consecințele, carnajul și durerile pe care le‑a provocat în toți anii aceia ai crimelor.
