In top 10 al celor mai bune 100 de carti din secolul XX – National Review Modernitatea a subminat prestigiul si statutul obiectiv al virtutilor si al moralei, creand ceea ce C.S. Lewis numeste "oameni fara piept", oameni lipsiti de salasul simbolic al curajului, onoarei si responsabilitatii. Cartea reuneste trei conferinte sustinute de autor in februarie 1943, la Universitatea din Durham, in plin razboi mondial. Pentru a dovedi ca raportarea la o norma absoluta si morala constituie fapte obiective, definitorii si universale pentru om, C.S. Lewis invoca mari nume ale gandirii grecesti, romane, iudaice si crestine, precum Platon, Aristotel, Augustin, Toma d’Aquino, alaturi de maestri ai gandirii orientale, Confucius sau inteleptii hindusi. Cartea se inscrie in randul celor mai clarvazatoare critici ale omului modern si postmodern. Obisnuit sa considere adevarul si dreptatea niste chestiuni subiective, interpretabile, omul actual si-a pierdut criteriul essential care poate sa-i confere rezistenta in fata tiraniei si totalitarismului.
Modernitatea a subminat prestigiul si statutul obiectiv al virtutilor si al moralei, creand ceea ce C.S. Lewis numeste "oameni fara piept", oameni lipsiti de salasul simbolic al curajului, onoarei si responsabilitatii. Cartea reuneste trei conferinte sustinute de autor in februarie 1943, la Universitatea din Durham, in plin razboi mondial. Pentru a dovedi ca raportarea la o norma absoluta si morala constituie fapte obiective, definitorii si universale pentru om, C.S. Lewis invoca mari nume ale gandirii grecesti, romane, iudaice si crestine, precum Platon, Aristotel, Augustin, Toma d’Aquino, alaturi de maestri ai gandirii orientale, Confucius sau inteleptii hindusi. Cartea se inscrie in randul celor mai clarvazatoare critici ale omului modern si postmodern. Obisnuit sa considere adevarul si dreptatea niste chestiuni subiective, interpretabile, omul actual si-a pierdut criteriul essential care poate sa-i confere rezistenta in fata tiraniei si totalitarismului.
Modernitatea a subminat prestigiul si statutul obiectiv al virtutilor si al moralei, creand ceea ce C.S. Lewis numeste "oameni fara piept", oameni lipsiti de salasul simbolic al curajului, onoarei si responsabilitatii. Cartea reuneste trei conferinte sustinute de autor in februarie 1943, la Universitatea din Durham, in plin razboi mondial. Pentru a dovedi ca raportarea la o norma absoluta si morala constituie fapte obiective, definitorii si universale pentru om, C.S. Lewis invoca mari nume ale gandirii grecesti, romane, iudaice si crestine, precum Platon, Aristotel, Augustin, Toma d’Aquino, alaturi de maestri ai gandirii orientale, Confucius sau inteleptii hindusi. Cartea se inscrie in randul celor mai clarvazatoare critici ale omului modern si postmodern. Obisnuit sa considere adevarul si dreptatea niste chestiuni subiective, interpretabile, omul actual si-a pierdut criteriul essential care poate sa-i confere rezistenta in fata tiraniei si totalitarismului.
In top 10 al celor mai bune 100 de carti din secolul XX – National Review
Modernitatea a subminat prestigiul si statutul obiectiv al virtutilor si al moralei, creand ceea ce C.S. Lewis numeste "oameni fara piept", oameni lipsiti de salasul simbolic al curajului, onoarei si responsabilitatii. Cartea reuneste trei conferinte sustinute de autor in februarie 1943, la Universitatea din Durham, in plin razboi mondial. Pentru a dovedi ca raportarea la o norma absoluta si morala constituie fapte obiective, definitorii si universale pentru om, C.S. Lewis invoca mari nume ale gandirii grecesti, romane, iudaice si crestine, precum Platon, Aristotel, Augustin, Toma d’Aquino, alaturi de maestri ai gandirii orientale, Confucius sau inteleptii hindusi. Cartea se inscrie in randul celor mai clarvazatoare critici ale omului modern si postmodern. Obisnuit sa considere adevarul si dreptatea niste chestiuni subiective, interpretabile, omul actual si-a pierdut criteriul essential care poate sa-i confere rezistenta in fata tiraniei si totalitarismului.
CLIVE STAPLES LEWIS (1898–1963) – romancier, poet, profesor universitar, medievist, critic literar, eseist, teolog laic si apologet crestin – a fost unul dintre marii intelectuali ai secolului XX. A predat, intre 1925 si 1954, literatura engleza la Universitatea din Oxford (Magdalen College), precum si, din 1954 pana in 1963, literatura medievala si renascentista la Universitatea din Cambridge. A fost un vorbitor de excepţie, fiind indragit de studenţii sai, asupra carora a exercitat o influenţa profunda si durabila. A scris peste treizeci de carţi, adresate publicului larg. Operele sale, traduse in peste treizeci de limbi, vandute in milioane de exemplare – unele dintre ele (Chronicles of Narnia, bunaoara) popularizate pe scena, la televiziune, radio sau cinema –, continua sa atraga, an de an, mii si mii de noi cititori.
Opera: Surprised by Joy (Surprins de Bucurie. Povestea unei convertiri, Humanitas, 2008), Miracles, The Four Loves, The Problem of Pain (Despre minuni. Cele patru iubiri. Problema durerii, Humanitas, 1997), The Screwtape Letters (Sfaturile unui diavol batran catre unul mai tanar, Humanitas, 2003), Mere Christianity (Crestinism, pur si simplu, Humanitas, 2004), Of This and Other Worlds (Despre lumea aceasta si despre alte lumi, Humanitas, 2011), Fern‑seed and Elephants and Other Essays on Christianity (Ferigi si elefanţi si alte eseuri despre crestinism, Humanitas, 2011), The Great Divorce (Marea desparţire, Humanitas, 2013), Reflections on the Psalms (Meditaţii la Psalmi, Humanitas, 2013), precum si postuma Prayer: Letters to Malcolm (Rugaciune. Scrisori catre Malcolm).
