Cum definim patrimoniul cultural si cui ii revine responsabilitatea de a-l proteja? Terorismul, razboaiele si conflictele ultimelor decenii au provocat daune de neimaginat asupra unei componente esentiale a identitatii umane: patrimoniul cultural. Discursul despre patrimoniul cultural analizeaza redefinirea valorii proprietatii culturale, contextul si cauzele ce au stat la baza schimbarii perceptiei asupra sa, dar si demersurile intreprinse de-a lungul timpului pentru a o proteja si prezerva, in vederea recunoasterii si respectarii dreptului fundamental la cultura.
Cum definim patrimoniul cultural si cui ii revine responsabilitatea de a-l proteja? Terorismul, razboaiele si conflictele ultimelor decenii au provocat daune de neimaginat asupra unei componente esentiale a identitatii umane: patrimoniul cultural. Discursul despre patrimoniul cultural analizeaza redefinirea valorii proprietatii culturale, contextul si cauzele ce au stat la baza schimbarii perceptiei asupra sa, dar si demersurile intreprinse de-a lungul timpului pentru a o proteja si prezerva, in vederea recunoasterii si respectarii dreptului fundamental la cultura.
In ultimele decenii, patrimoniul cultural a devenit un subiect din ce in ce mai important in mediul si retorica internationala. Un motiv al emergentei subiectului il reprezinta (si) cazurile recente in care acesta a suferit daune semnificative, in state precum Irak, Siria, Libia si Mali, unde au avut loc distrugeri ale siturilor arheologice ori monumentelor, in timpul luptelor sau in scopuri propagandistice, urmate de jafuri din muzee, biblioteci, arhive si de trafic ilegal cu obiecte culturale. Demersurile de salvare si prezervare au implicat numerosi actori, precum organizatii internationale guvernamentale si neguvernamentale, intelectuali, experti din diverse domenii etc., culminand cu o crestere semnificativa a rolului diplomatiei publice odata cu evolutia mediei digitale – toate acestea existand ca alternativa la instrumentele legale, nationale si internationale care, in anumite cazuri, au dat gres in prezervarea patrimoniului in timp de conflict; in ultima instanta, conceptul de patrimoniu cultural s-a indepartat de sensul de proprietate, apropiindu-se de cel de mostenire, asociat fiind cu identitatea, comunitatile si dialogul intercultural.
De ce a devenit patrimoniul cultural (material) un subiect al politicilor internationale si al relatiilor internationale? Raspunsul il putem gasi pe teren politic, mai exact in valoarea identitara a patrimoniului material. Aceasta valoare il califica drept tinta (in combaterea adversarului) sau prada (pentru prestigiul propriei victorii). Iar pentru a intelege modul in care a fost prezervat patrimoniul ori motivele care au contribuit la distrugerea recenta a acestuia, in state precum Irak, Siria, Libia si Mali, este necesara o analiza care sa inglobeze cateva elemente precum: contextul social, politic si economic, institutiile statului, cadrul legislativ creat pentru definirea si protejarea proprietatii culturale, interventia si cooperarea internationala; pentru ca istoria patrimoniului cultural ca subiect al relatiilor internationale este strans legata de aceste practici.
Diana Matei este absolventa a Universitatii din Bucuresti, dezvoltand o pasiune ce a indreptat-o spre istorie antica si arheologie, dar si spre relatii internationale si stiinte politice. Astfel, a aparut dorinta de a intelege si de a se implica in protejarea patrimoniului cultural, aplicand teoria aprofundata de-a lungul parcursului academic prin participarea ca voluntar in demersurile UNESCO de prezervare a patrimoniului cultural din Egipt, in 2017.
