Filosofia inconstientului - Vasile Dem. Zamfirescu

Asa cum filosofia traditionala s-a straduit sa spuna totul despre spirit din perspectiva constientului, filosofia inconstientului abordeaza spiritul din perspectiva zonelor subliminale ale psihicului, mai superficiale sau mai profunde (inconstient personal, inconstient colectiv) Doua ii sunt ideile structurante: „spiritul este impur" si „exista spirit inconstient" Ambele pun in discutie doua dintre axiomele filosofiei traditionale, si anume „spiritul este pur" si „constiinta este consubstantiala spiritului" In masura in care reconsidera spiritul dintr-o perspectiva unica, demersul meu regaseste vocatia sistematica a filosofiei, fara a urmari realizarea ei integrala Cititorul se intalneste pe parcursul lecturii cu hermeneutica, estetica, filosofia religiei, etica, filosofia stiintei – toate regandite din perspectiva inconstientului Vasile Dem Zamfirescu Daca filosofia este spirit intors asupra spiritului (C Noica), atunci problema posibilitatii unei filosofii a inconstientului poate fi reformulata in felul urmator: se ocupa intr-adevar filosofia inconstientului de spirit? Daca un astfel de demers, alimentat, in cazul prezentei carti, de psihologiile abisale, ar reduce spiritul la regiunea sufletului, atunci faptul ca s‑ar intitula pretentios „filosofia inconstientului" nu i-ar schimba natura Cu alte cuvinte, exista in psihanaliza ca teorie a inconstientului pasaje care pot da seama nepsihologist de spirit, de acel noi din fiecare eu, sau macar implicatii care pot fi fructificate din aceasta perspectiva? VDZ In „Orizont si stil", prima sectiune a Trilogiei culturii, vom gasi aprecierile definitive ale lui Blaga asupra psihanalizei si vom putea urmari modul in care filosoful roman intelege sa incorporeze in teoria sa asupra culturii elementele din psihanaliza pe care le considera viabile In acelasi timp insa, Blaga, spirit creator, nu va ezita ca pe canavaua unor idei preluate sa brodeze tesatura originala a „noologiei abisale", prin care crede pe buna dreptate ca aduce o contributie la dezvoltarea teoriilor abisale Prin aceasta includere a unor idei psihanalitice in edificiul sau filosofic, dar mai ales prin dezvoltarea lor creatoare se singularizeaza cu adevarat Blaga, sub aspectul relatiilor cu psihanaliza, in cultura romana VDZ Cuprins Cuvant-inainte la editia a treia Cuvant-inainte la volumul intai Cuvant-inainte la volumul al doilea I PRELIMINARII LA O FILOSOFIE A INCONSTIENTULUI 1 Este posibila o filosofie a inconstientului? 11 Cultura filosofica a lui Freud 12 Filosofia traditionala si perspectiva inconstientului 2 Ideea si conceptul de inconstient in istoria filosofiei 3 Inconstientul in psihanaliza 31 Factualitatea teoriei freudiene 32 Continuturile inconstientului si structura psihicului Natura si cultura in psihanaliza 4 Filosofie si psihanaliza Tur de orizont contemporan 41 Psihanaliza — obiect al teoriei si filosofiei stiintei 42 Evidentierea si fructificarea implicatiilor filosofice ale psihanalizei 43 Psihanaliza filosofiei II IMPURITATEA SPIRITULUI: PSIHANALIZA CA HERMENEUTICA 1 Hermeneutica si filosofie 2 Hermeneutica psihanalitica si relatia spirit suflet 3 Principiile hermeneuticii psihanalitice 4 Spiritul inconstient si problema psihologismului 5 Actul ratat si cogito ul cartezian Problema subiectului 6 Interpretarea visului — paradigma a hermeneuticii psihanalitice Dorinta 7 Hermeneutica simptomului nevrotic Dorinta si legea 71 Complexul Oedip in isterie 72 Sensul fobiei micului Hans 73 Nevroza ca negativ al perversiunii 74 Complexul Oedip in nevroza obsesionala 75 Nevroza si conditia umana 8 De la psihologia inconstientului la estetica: Witz ul 81 Placerea estetica 9 Estetica psihanalitica: complexul Oedip in literatura 91 Straniul si complexul Oedip 92 Hamlet si Oedip 93 De la Fratii Karamazov la Totem si tabu 94 Paradigma literara a psihanalizei: Oedip rege 95 Romanul, gen oedipian? 10 De la psihanaliza religiei la religia psihanalitica Freud si Jung 101 Nevroza, arta, religie 102 Religie si dorinta 103 Elemente religioase in psihanaliza 11 Impuritatea moralei: resentiment si morala 111 Fenomenologia si psihologia resentimentului 112 Sociologia resentimentului 113 Valorizarea produselor culturale ale resentimentului 12 Psihanaliza spiritului stiintific 121 Inconstientul personal si stiintele naturii 122 Inconstientul colectiv si stiintele naturii 123 Calea spre obiectivitate in stiintele omului 13 Hermeneutica psihanalitica — propedeutica la spiritul liber III ANTROPOLOGIA PSIHANALITICA 1 Psihanaliza ca hedonism 11 Sexualitatea infantila sau placerea ca scop in sine 12 Scurt excurs despre anaclisis 13 Paradigma sexualitatii infantile 14 Mica pubertate 15 Dublul inceput al vietii sexuale 16 Dovezi indirecte despre existenta sexualitatii infantile 17 Este copilul un „pervers polimorf"? 18 Fundamentul biologic al sexualitatii infantile 2 Hedonismul in istoria filosofiei O parafraza marcusiana 21 Locul psihanalizei 3 Freud — critic al culturii 31 Restrangerea placerii sexuale 32 Reprimarea agresivitatii ca sursa de neplacere 33 Critica si conformism 34 Este posibil un principiu nerepresiv al realitatii? O alta parafraza marcusiana 4 De la antropologie la ontologie: Eros si Thanatos 41 Erosul sau pulsiunile vietii 42 Thanatosul — un instinct „filosofic"? 43 Confruntarea dintre Eros si Thanatos ca fundal al vietii 5 Desexualizarea psihanalizei sau teoria relatiei cu obiectele ca psihanaliza a socialitatii Glose la o lucrare de sinteza 51 Schimbare de paradigma in psihanaliza? 52 Margaret Mahler sau esecul armonizarii celor doua teorii 53 Teoria celor doi factori — o solutie echilibrata 54 O pozitie radicala — renuntarea la teoria instinctelor 55 O noua viziune asupra omului? IV NOOLOGIA ABISALA 1 Freud si „inconstientul de sus" 11 Formarea Supraeului 12 In cautarea originarului: Supraeul precoce 13 Morala inconstienta si morala constienta 14 Maturitatea morala 15 Comunismul si infantilizarea morala 2 Spiritul inconstient ca arhetip la CG Jung 21 Premise filosofice: psihologia analitica sau a complexelor ca noologie abisala 211 Dimensiunea arhetipala a moralei: a priori ul jungian 212 Excurs: o perspectiva lamarkista asupra formarii arhetipurilor 213 A priori formal sau material? 214 Intre psihologism si misticism: problema reductionismului 215 Spirit, suflet, corp 216 Metapsihologia jungiana 22 Principii si metode pentru cunoasterea spiritului inconstient 23 In lumea spiritului inconstient 231 Caracteristicile arhetipurilor — o incercare de sinteza 232 Un inventar al arhetipurilor tipice si atipice 2321 Arhetipuri sau existentiale? 2322 Arhetipuri neincadrabile 2323 Cateva arhetipuri tipice 24 Simbolul — vehicul al arhetipurilor 241 Relatia Freud Jung sau contradictia unilaterala 242 O ilustrare: simbolurile geometrice ale Sinelui 25 Domeniile de manifestare ale arhetipurilor 3 De la arhetipuri la factori stilistici 31 Psihanaliza, publicistica, dramaturgie 32 Filosofia culturii ca noologie abisala 33 Arhetipuri si factori stilistici 34 De la transcendental la transcendent 35 Manifestare simbolica si personanta Bibliografie