"Imi fac iluzia ca cititorii acestui volum vor afla, asa cum am aflat si noi doi stand de vorba, lucruri esentiale despre viata lor, despre prietenie, despre iubire, despre respect si libera slujire, despre minciuna si ura, despre gandirea insasi, despre spiritele mari ale lumii, despre fiintele alese ale culturii noastre neonorate indeajuns, despre cei care ne-au facut oameni sau despre evitarea in extremis a marilor naufragii culturale." — GABRIEL LIICEANU
"Imi fac iluzia ca cititorii acestui volum vor afla, asa cum am aflat si noi doi stand de vorba, lucruri esentiale despre viata lor, despre prietenie, despre iubire, despre respect si libera slujire, despre minciuna si ura, despre gandirea insasi, despre spiritele mari ale lumii, despre fiintele alese ale culturii noastre neonorate indeajuns, despre cei care ne-au facut oameni sau despre evitarea in extremis a marilor naufragii culturale." — GABRIEL LIICEANU
GABRIEL LIICEANU este unul dintre cei mai importanti autori de "literatura personala" din Romania de azi. In ultimul sfert de veac, cartile sale au constituit repere pentru diferitele variante ale acestui tip de discurs.
Jurnalul de la Paltinis (1983), ale carui teme centrale sunt raportul maestru–discipol si importanta culturii intr-o epoca totalitara, a fost un adevarat bestseller al anilor '80: producea cozi la librarii, se vindea "pe sub mana", se imprumuta numai prietenilor de incredere. Din scrisorile generate de comentariile la acest jurnal (intre timp tradus in mai multe limbi) s-a nascut un al doilea volum de succes, Epistolar (1987), care reuneste voci intelectuale de mare forta. Urmeaza, in alta formula, dar, in fond, tot in nota confesiva, Declaratie de iubire (2001), exercitii de admiratie si de atasament intelectual, etic si, nu in ultimul rand, uman fata de personalitati importante ale culturii noastre. Usa interzisa (2002) este una dintre cartile favorite ale publicului din ultimii ani si o revenire la notatia diaristica. Cu Scrisori catre fiul meu (2008), Gabriel Liiceanu se lasa din nou atras de simplitatea si directetea genului epistolar. Intalnire cu un necunoscut (2010) reia firul confesiv al unor insemnari care, desi par legate de o zi sau alta, au crescut, de fapt, dintr-o viata intreaga.
In paralel cu volumele in care autorul construieste ceea ce francezii numesc l’écriture du moi, scrierea egotista, Gabriel Liiceanu a publicat in ultimii ani o serie de carti eseistice, filozofice si de implicare in "viata cetatii": Despre minciuna (2006), Despre ura (2007) si Despre seductie (2007), Estul naivitatilor noastre (2012), Dragul meu turnator (2013), Fie-va mila de noi! si alte texte civile (2014), Nebunia de a gandi cu mintea ta (2016), Romania, o iubire din care se poate muri (2017), Continentele insomniei, (2017), Asteptand o alta omenire (2018), Caiet de ricosat ganduri sau Despre misterioasa circulatie a ideilor de‑a lungul timpului (2019), Ludice. Exercitii de umor criptic (2019), Povestea insulei Humanitas, Humanitas (2020), Isus al meu (2020), Despre destin. Un dialog (teoretic si confesiv) despre cea mai dificila tema a muritorilor (dialog cu Andrei Plesu), 2020, Impudoare: Despre "eu" va fi vorba (2021), Ce gandeste Dumnezeu? (2022).
HORIA-ROMAN PATAPIEVICI – nascut la 18 martie 1957 (Bucuresti). Studii de fizica (1977–1981; diploma de specializare 1982), cercetator stiintific (1986–1994), asistent universitar (1990–1994), director de studii (1994–1996), membru in Colegiul Consiliului National pentru studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS, 2000–2005), presedinte al Institutului Cultural Roman (ICR, 2005–2012). Presedinte Artmark (din 2015). Cercetator privat in istoria ideilor. Scriitor. Realizator TV. Director al revistei ID – Idei in Dialog (2004–2009). A sustinut cursuri de istoria stiintei si de istoria ideilor (Universitatea Bucuresti). Membru al Grupului pentru Dialog Social (GDS); al Uniunii Scriitorilor din Romania (USR); al PEN Club. Membru fondator al Societatii Academice Romane (SAR) si al Grupului de Cercetare a Fundamentelor Modernitatii Europene (Universitatea Bucuresti si New Europe College). Membru de onoare al Institutului Ludwig von Mises – Romania. Debut in presa – 1992 (Contrapunct). Colaborari la 22, LA&I, Dilema, Orizont, Vatra, Secolul 20. Rubrici permanente la 22(1993–2003), LA&I (2003–2004) si Dilema Veche (2004–2005), ID – Idei in Dialog (2004–2009). Editorialist la Evenimentul Zilei (2006–2010). Carti publicate: Cerul vazut prin lentila, Nemira, 1995 (Premiul pentru eseu al Editurii Nemira, 1993; Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor, 1995); Polirom, 2002. Zbor in bataia sagetii, Humanitas, 1995; traducere in engleza: Flying against the Arrow, CEU Press, 2002. Politice, Humanitas, 1996. Nézz vissza haraggal. A románokról – roman szemmel (Az előszót Konrád Göyrgy írta), Pont/Kiadó, Budapest, 1997. Omul recent, Humanitas, 2001 (Premiul Uniunii Scriitorilor pentru eseu; Premiul revistei Cuvantul; Premiul AER pentru eseu); traducere in spaniola: El Hombre reciente, Áltera, Madrid, 2005. Ochii Beatricei, Humanitas, 2004 (Premiul Uniunii Scriitorilor pentru eseu); traducere in italiana: Gli occhi di Beatrice. Com’era davvero il mondo di Dante?, Bruno Mondadori, Milano, 2006; traducere in spaniola: Los ojos de Beatriz. ¿Cómo era realmente el mundo de Dante?, Siruela, Madrid, 2007. Discernamantul modernitatii, Humanitas, 2004; Despre idei si blocaje, Humanitas, 2007 (cu o noua prefata, reluat cu titlul De ce nu avem o piata a ideilor, Humanitas, 2013); Ultimul Culianu, Humanitas, 2010; O idee care ne suceste mintile (in colaborare), Humanitas, 2014; Partea nevazuta decide totul (Humanitas, 2015), Doua eseuri despre paradis si o incheiere (Humanitas, 2015). Traduceri (in colaborare): David Bohm, Plenitudinea lumii si ordinea ei / The Wholeness and the Implicate Order, Humanitas, 1995. Emisiuni TV realizate: Idei in libertate, pentru TVR Cultural, 2002–2005 (Premiul Consiliului National al Audiovizualului, CNA, pentru cea mai buna emisiune culturala a anului 2003; Marele Premiu al Asociatiei profesionistilor de televiziune, APTR, 2004); Inapoi la argument, pentru TVR Cultural, 2006–2012.
