Deschizator de drumuri pentru noua literatura crestina, Eusebiu este creatorul principalelor genuri ale literaturii istorice a lumii medievale, cum ar fi cronistica, dar mai ales cronografele, prin ale sale ,,Chronikoi kanones", din pacate pierdute in versiunea lor greaca iniţiala, biografiile de imparaţi sau suverani prin ,,Vita Constantini", vietile de sfinti sau categoria literaturii hagiografice prin Martirii din Palestina, precum si Istoria bisericeasca, gen literar deschis chiar de lucrarea pe care paginile carţii de faţa o pun din nou la dispoziţia cititorilor romani, intr-o forma substanţial revizuita si considerabil imbunataţita.Veritabil monument al vechii literaturi crestine, un opus aere perennius, cum a si caracterizat-o un reputat patrolog, Istoria bisericeasca a lui Eusebiu ramane, alaturi de intreaga sa opera, o lucrare fundamentala pentru cunoasterea crestinismului primelor secole. Cititorul de astazi este uimit in continuare de siguranţa, insuflata de noua cultura, filozofie si istorie crestina,cu care Eusebiu descrie faptele, cu totul iesite din comun, ale primelor trei veacuri crestine, chiar daca noua religie, cu meniresi semnificaţie universale, intrand adeseori in conflict deschis cu doctrina si cultul imperial roman, dusese o dura existenta, uneoriin catacombe, de-a lungul acestei indelungate perioade, cu un numar impresionant de martiri. Ea lumina pentru vesnicie viaţaoamenilor, asemenea sfesnicului ţinut sub obroc, sintagma din Vechiul si Noul Testament deopotriva, pe care cultura bizantinaavea s-o difuzeze mai departe, pana la cronistica slavo-romana din secolele XV – XVI , ca si dincoace de aceasta.
Deschizator de drumuri pentru noua literatura crestina, Eusebiu este creatorul principalelor genuri ale literaturii istorice a lumii medievale, cum ar fi cronistica, dar mai ales cronografele, prin ale sale Chronikoi kanones, din pacate pierdute in versiunea lor greaca iniţiala, biografiile de imparaţi sau suverani prin Vita Constantini, vietile de sfinti sau categoria literaturii hagiografice prin Martirii din Palestina, precum si Istoria bisericeasca, gen literar deschis chiar de lucrarea pe care paginile carţii de faţa o pun din nou la dispoziţia cititorilor romani, intr-o forma substanţial revizuita si considerabil imbunataţita.
