"Jurnal de scriitor nu este numai jurnal intim ori autobiografic, operă memorialistică ori roman autobiografic. Nu e nici antijurnal sau pseudojurnal. Este, pur şi simplu, jurnalism de o factură care topeşte distincţiile dintre persoana întîi a diaristului, care se vorbeşte pe sine pentru sine, persoana autorului de jurnal al plămădirii unor romane, jurnalul reţinînd crîmpeie de experienţă creatoare, şi persoana a treia a naratorului, căreia i se datorează povestea în forma elaborată deja, naraţiunea definitivă. Trebuie să fii Dostoievski pentru că să împaci, dialogic, specii altminteri incompatibile, punîndu-le sub autoritatea capricioasă a mono-jurnalului despre sine şi despre alţii, dar mai cu seamă despre sine ca instanţă morală, nesigură de adevărul ei." (Sorina Bălănescu)
