"Morcoveaţa si Felix se intorc de la vecernie si grabesc pasul spre casa. E vremea gustarii de la ora patru.
Pe Felix il asteapta o felie de paine unsa cu unt sau cu marmelada, pe Morcoveaţa rabdari prajite pe paine. Asta pentru ca s‑a grabit sa‑si dea ifose de om mare si s‑a laudat faţa de martori ca nu‑i mancacios.
Ii plac lucrurile simple si de obicei mananca painea goala; face pe grozavul. Asta‑seara o ia inaintea lui Felix, vrand sa primeasca cel dintai gustarea. Uneori, painea goala i se pare cam tare lui Morcoveaţa.
Atunci o inhaţa cu dusmanie, musca vartos din ea, da indarjit din cap si o cranţane intre dinţi, de sar faramiţe. Ai casei, stransi in jur, il privesc minunandu‑se.
Stomacul lui de struţ ar inghiţi orice: piatra, monede coclite.
Intr‑un cuvant, cand e vorba de mancare, nu face mofturi."
