"Morţii" le va procura, probabil, cea mai intensa placere celor dispusi sa se lase in voia a tot felul de oscilaţii. Altfel spus, celor care nu practica doar o lectura suverana si rezervata, ci accepta sa treaca usor de la ironie la gravitate, de la estetism la comicarie, de la acribia literara, cinematografica si istorica la neglijenţe frivole, de la reconstituirea atenta a epocii la contrafactualitate, de la rupturi la vindecarea miraculoasa a rupturilor, de la jucarea unui joc la sabotarea lui.Morţii le va procura, probabil, cea mai intensa placere celor dispusi sa se lase in voia a tot felul de oscilaţii. Altfel spus, celor care nu practica doar o lectura suverana si rezervata, ci accepta sa treaca usor de la ironie la gravitate, de la estetism la comicarie, de la acribia literara, cinematografica si istorica la neglijenţe frivole, de la reconstituirea atenta a epocii la contrafactualitate, de la rupturi la vindecarea miraculoasa a rupturilor, de la jucarea unui joc la sabotarea lui.
Pe tot parcursul carţii, Kracht presara indicii si urme (poate capcane) – pe care cititorii le pot imbina sau in care se pot incurca -, evitand certitudinile printr-o delicioasa stimulare a ambiguitaţii, intr-un roman remarcabil, elegiac, senzual, adesea grotesc si euforic.
Los Angeles Review of Books
In romanul Morţii, Christian Kracht incearca marea cu degetul: cum poate fi povestita oroarea? Kracht izbuteste, la capatul acestei incursiuni peste graniţa, o carte eminamente politica.
Neue Zdrcher Zeitung
