Publicat in Franta in 2009, volumul de fata reprezinta, dupa cum insusi Milan Kundera isi avertizeaza cititorul, "o intalnire intre reflectiile si amintirile mele; intre vechile mele teme (existentiale si estetice) si vechile mele pasiuni"."Aproximativ treizeci de articole (uneori revazute) compun aceasta scriere care se declina in registre deja explorate in Testamente tradate si Arta romanului. Il vedem pe Kundera in atelierul lui, printre egali, confruntandu-se cu ilustrii sai inaintasi (Broch, Nezval, Milosz, Hrabal), cu contemporanii sai (Fuentes, Chamoiseau, Škvorecký, Gombrowicz), cu muzicienii sai (Janáček, Schönberg, Xenakis), cu pictorii sai (Bacon, Matisse). Alaturi de ei, prin intermediul lor, mediteaza, experimenteaza, face digresiuni, verifica. Un tehnician vorbeste despre meseria lui cu niste colegi. In masura in care ne interesam de culisele creatiei, va fi usor sa culegem o bogata recolta de inteligenta si umor acid." — JEAN-PAUL ENTHOVEN, Le Point
"Aproximativ treizeci de articole (uneori revazute) compun aceasta scriere care se declina in registre deja explorate in Testamente tradate si Arta romanului. Il vedem pe Kundera in atelierul lui, printre egali, confruntandu-se cu ilustrii sai inaintasi (Broch, Nezval, Milosz, Hrabal), cu contemporanii sai (Fuentes, Chamoiseau, Škvorecký, Gombrowicz), cu muzicienii sai (Janáček, Schönberg, Xenakis), cu pictorii sai (Bacon, Matisse). Alaturi de ei, prin intermediul lor, mediteaza, experimenteaza, face digresiuni, verifica. Un tehnician vorbeste despre meseria lui cu niste colegi. In masura in care ne interesam de culisele creatiei, va fi usor sa culegem o bogata recolta de inteligenta si umor acid." — JEAN-PAUL ENTHOVEN, Le Point
"Aproximativ treizeci de articole (uneori revazute) compun aceasta scriere care se declina in registre deja explorate in Testamente tradate si Arta romanului. Il vedem pe Kundera in atelierul lui, printre egali, confruntandu-se cu ilustrii sai inaintasi (Broch, Nezval, Milosz, Hrabal), cu contemporanii sai (Fuentes, Chamoiseau, Škvorecký, Gombrowicz), cu muzicienii sai (Janáček, Schönberg, Xenakis), cu pictorii sai (Bacon, Matisse). Alaturi de ei, prin intermediul lor, mediteaza, experimenteaza, face digresiuni, verifica. Un tehnician vorbeste despre meseria lui cu niste colegi. In masura in care ne interesam de culisele creatiei, va fi usor sa culegem o bogata recolta de inteligenta si umor acid." — JEAN-PAUL ENTHOVEN, Le Point
Publicat in Franta in 2009, volumul de fata reprezinta, dupa cum insusi Milan Kundera isi avertizeaza cititorul, "o intalnire intre reflectiile si amintirile mele; intre vechile mele teme (existentiale si estetice) si vechile mele pasiuni".
"Aproximativ treizeci de articole (uneori revazute) compun aceasta scriere care se declina in registre deja explorate in Testamente tradate si Arta romanului. Il vedem pe Kundera in atelierul lui, printre egali, confruntandu-se cu ilustrii sai inaintasi (Broch, Nezval, Milosz, Hrabal), cu contemporanii sai (Fuentes, Chamoiseau, Škvorecký, Gombrowicz), cu muzicienii sai (Janáček, Schönberg, Xenakis), cu pictorii sai (Bacon, Matisse). Alaturi de ei, prin intermediul lor, mediteaza, experimenteaza, face digresiuni, verifica. Un tehnician vorbeste despre meseria lui cu niste colegi. In masura in care ne interesam de culisele creatiei, va fi usor sa culegem o bogata recolta de inteligenta si umor acid." — JEAN-PAUL ENTHOVEN, Le Point
Cand, in 1968, tancurile sovietice spulberau "Primavara de la Praga", MILAN KUNDERA era deja un scriitor cunoscut: publicase poezie, teatru, eseuri, iar primul sau roman, Gluma, si nuvelele adunate in volumul Iubiri caraghioase fusesera tiparite in ultimul an in peste 150 000 de exemplare. Atata si ar fi fost de-ajuns pentru ca noile autoritati cehe sa-l excluda de la Catedra de literatura universala pe care o ocupa la Academia de Film si sa-i elimine carţile din toate bibliotecile Cehoslovaciei. Si cum sa fi acceptat un regim impietrit in stalinismul deceniului sase pe acela care fusese nu doar un participant activ la efervescenţa miscarii pragheze, dar mai si declarase – si ilustrase in carţile sale – ca tocmai stalinismul l-a invaţat virtutea izbavitoare a rasului? Iata de ce urmatorul roman, Viaţa e in alta parte, i-a aparut in 1973 in Franţa, iar doi ani mai tarziu autorul insusi se stabilea aici, devenind in scurt timp un scriitor de faima internaţionala, tradus in toate limbile importante ale lumii.
Opere scrise in ceha: Gluma, roman; Iubiri caraghioase, nuvele; Viaţa e in alta parte, roman; Valsul de adio, roman; Cartea rasului si a uitarii, roman; Insuportabila usuratate a fiinţei, roman; Nemurirea, roman
Opere scrise in franceza: Jacques si stapanul sau. Omagiu lui Denis Diderot, teatru; Arta romanului, eseu; Testamente tradate, eseu; Lentoarea, roman; Identitatea, roman; Ignoranţa, roman; Cortina, eseu in sapte parţi; O intalnire, eseu
Despre opera lui Milan Kundera: Kvetoslav Chvatik, Lumea romanesca a lui Milan Kundera; Éva Le Grand, Kundera sau memoria dorinţei; Jocelyn Maixent, Secolul XVIII al lui Milan Kundera; Maria Nemcova Banerjee, Paradoxuri terminale; François Ricard, Ultima dupa-amiaza a lui Agnes, eseu despre opera lui Milan Kundera; Guy Scarpetta, Varsta de aur a romanului; Guy Scarpetta, Variaţiuni asupra erotismului
