Pe parcursul celor trei parti, „Rezervatia naturala de ingeri”, „Crepusculul civil de dimineata” si „Istoria parfumului”, Emil Brumaru ne incinta cu poezii mai vechi si mai noi, insotite de desene ale autorului. Ingerii, ciupercile, libelulele, fluturii, cafeaua si, mai presus de toate, femeia aduc la viata poeme uneori incarcate cu umor, alteori cu tristete si melancolie, de cele mai multe ori cu erotism, in celebrul stil brumarian fermecator. „Nici chiar cind e trist Brumaru nu poate fi grav pina la capat, pentru ca spiritul ludic i-o ia inainte. Volumul e o suma a poeziei brumariene de toate felurile si intilnim tonuri diferite din cele incercate de poet de-a lungul timpului. Una peste alta insa, Crepusculul civil de dimineata e opera aceluiasi indragostit de lume si de viata, dar mai ales de femeie, pe care-l stim din volumele anterioare. E clar ca sentimentul sfirsitului nu-l poate face pe poetul Emil Brumaru nici grav, nici depresiv. E o adevarata fervoare de a trai in aceste versuri, caci aici, cum am vazut, si ingerii traiesc printre ciuperci si libelule, se desfata in asternuturi moi si imbietoare, stiu tainele amorului si se dedau la tot felul de nazbitii, de obicei erotice. Cititorul indragostit de Brumaru va gasi toate sonoritatile lui si toate temele. Va gasi sonetul, poezia cu vers scurt, ritm iambic si rima imperecheata, va gasi cuvintele tari si imaginile diafane. E pur si simplu Brumaru, pour les enfants et pour les raffinés.” (Luminita Corneanu)
