Constantin Rădulescu-Motru și-a dorit să întemeieze o nouă filosofie – „personalismul energetic” – care să manifeste fondul spiritual al poporului român şi să depăşească limitele sistemelor filosofice anterioare. În viziunea gânditorului, soluţii sugerate de ştiinţele particulare precum psihologia, sociologia, biologia, etnologia, politologia, pedagogia sunt cele care permit saltul calitativ și reconstrucția gândirii și, prin consecință directă, reconstrucția societății române. „Personalismul energetic” şi întregirea lui în teoria vocaţiei au la bază o cercetare psihologică temeinică, finalizată în scris cu mână de maestru în formularea unei concepţii psihologice moderne, înţeleasă ca unitate între teoria psihologică şi analiza unor fenomene concrete ce aparţin studiilor de psihologie socială. Psihologia persoanei şi concepţia asupra personalităţii îşi află o ilustrare într‑un studiu avizat al psihologiei poporului român şi al civilizaţiei române moderne. Alături de scrierile de psihologie şi de filosofie, micile studii consacrate acestor teme se dovedesc astăzi de mare actualitate. Căci realizarea „omului de vocaţie” trebuie să aibă loc în colectivităţi moderne bine structurate, ale căror forme superioare sunt, fără doar şi poate, popoarele, naţiunile. Tocmai pentru aceasta (sublinia ilustrul psiholog şi filosof în: Vocaţia. Factor hotărâtor în cultura popoarelor, 1935), vocaţia „se arată atunci când ea este cerută de instinctul de conservare a unui popor; ea este o manifestare a energiei poporului întreg... este o canalizare a energiei poporului, şi, prin canalizare, ea este, în acelaşi timp, o valorificare”. Alexandru Boboc „Singurul rost pe care-l mai văd activităţii mele viitoare este pe terenul ştiinţei: să ajut la extinderea spiritului ştiinţific în România” – Constantin Rădulescu Motru.
