Acest volum analizeaza rolul jucat de Uniunea Artistilor Plastici din RPR / RSR in perioada 1950-1990 in consacrarea artistului socialist de stat din perspectiva relatiei dintre arta si politica, asa cum este ea mediata de arhivele institutionale ale domeniului artelor plastice. Volumul foloseste un corpus important de documente de arhive care privesc UAP (ANIC, ACFP, CNSAS, Ministerul Culturii, MAE, revista Arta plastica / Arta) si propune o analiza detaliata a organizatiei create de regimul comunist pentru a gestiona domeniul artelor plastice. Printre problemele analizate s-au aflat natura acestei organizatii, componenta sa sindicala, dar si caracterul sau de asociatie profesionala. O a doua arie de interes a vizat situarea UAP in cadrul institutional cultural comunist si al relatiei sale cu Ministerul Culturii in ceea ce priveste rolul jucat de diferite institutii subordonate (in principal Fondul Plastic), dar si legat de diverse chestiuni financiare (surse de finantare, venituri si cheltuieli). Aparent, UAP a fost o institutie centralizatoare cu rol de intermediar sau de mediator intre stat (Ministerul Culturii si PMR /PCR) si artistii profesionisti. Studiul detaliat al Uniunii ne arata ca UAP a coordonat structurile subiacente sau, uneori, paralele ale Fondului Plastic (FP) si Combinatului Fondului Plastic (CFP), dar ca relatia sa cu acestea si cu Ministerul Culturii a variat in cele patru decenii. In timp ce FP avea un rol sindical si de executor, ministerele erau comanditari, iar Uniunea avea doar o autonomie controlata de Ministerul Culturii. Cartea analizeaza Uniunea Artistilor Plastici ca institutie centralizatoare, ideologica si examineaza rolul acesteia in sistemul de comenzi de stat, dar si relatiile sale cu strainatatea si cu Securitatea. In fine, volumul se incheie cu o privire de ansamblu asupra principalelor transformari institutionale de dupa 1990.Caterina Preda
Caterina Preda
Caterina Preda
Acest volum analizeaza rolul jucat de Uniunea Artistilor Plastici din RPR / RSR in perioada 1950-1990 in consacrarea artistului socialist de stat din perspectiva relatiei dintre arta si politica, asa cum este ea mediata de arhivele institutionale ale domeniului artelor plastice. Volumul foloseste un corpus important de documente de arhive care privesc UAP (ANIC, ACFP, CNSAS, Ministerul Culturii, MAE, revista Arta plastica / Arta) si propune o analiza detaliata a organizatiei create de regimul comunist pentru a gestiona domeniul artelor plastice. Printre problemele analizate s-au aflat natura acestei organizatii, componenta sa sindicala, dar si caracterul sau de asociatie profesionala. O a doua arie de interes a vizat situarea UAP in cadrul institutional cultural comunist si al relatiei sale cu Ministerul Culturii in ceea ce priveste rolul jucat de diferite institutii subordonate (in principal Fondul Plastic), dar si legat de diverse chestiuni financiare (surse de finantare, venituri si cheltuieli). Aparent, UAP a fost o institutie centralizatoare cu rol de intermediar sau de mediator intre stat (Ministerul Culturii si PMR /PCR) si artistii profesionisti. Studiul detaliat al Uniunii ne arata ca UAP a coordonat structurile subiacente sau, uneori, paralele ale Fondului Plastic (FP) si Combinatului Fondului Plastic (CFP), dar ca relatia sa cu acestea si cu Ministerul Culturii a variat in cele patru decenii. In timp ce FP avea un rol sindical si de executor, ministerele erau comanditari, iar Uniunea avea doar o autonomie controlata de Ministerul Culturii. Cartea analizeaza Uniunea Artistilor Plastici ca institutie centralizatoare, ideologica si examineaza rolul acesteia in sistemul de comenzi de stat, dar si relatiile sale cu strainatatea si cu Securitatea. In fine, volumul se incheie cu o privire de ansamblu asupra principalelor transformari institutionale de dupa 1990.Caterina PredaCaterina Preda este doctor in stiinte politice, abilitata de a coordona teze de doctorat, Conferentiar Universitar la Facultatea de Stiinte Politice, Universitatea din Bucuresti, unde preda cursuri de licenta despre Politica latino-americana, Arta si politica si un curs de master despre Memorie culturala in America de Sud si Europa de Est. Cercetarile sale sunt interdisciplinare si analizeaza rolul artei in dictaturi, memoria artistica in postdictaturi in America de Sud si Europa de Est (Chile si Romania). Este autoarea volumului Art and Politics under Modern Dictatorships (Cham: Palgrave, 2017), editoarea volumului The State Artist in Romania and Eastern Europe. The Role of the Creative Unions (Bucuresti: Editura Universitatii din Bucuresti, 2017) si coeditoarea volumului Uniunea Artistilor Plastici in documente de arhiva (Bucuresti: Editura Universitatii din Bucuresti, 2016). A desfasurat proiecte de cercetare despre Uniunea Artistilor Plastici (2015-2017) si memoria artistica transnationala a dictaturilor in America de Sud si Europa de Est (2018-2020) si a participat la proiecte despre memorie artistica, relatii culturale transnationale in timpul Razboiului Rece.
