Vitelul de aur este, alaturi de Douasprezece scaune, capodopera lui Ilf si Petrov, un amestec de absurd, viziuni futuriste si sensiblerii suprarealiste ce urmareste povestea lui Ostap Bender in hatisurile birocratice ale Uniunii Sovietice. In parte anarhist cu alura donquijotesca, „mare strateg” autodeclarat, Ostap Bender isi urmareste norocul: „...palmieri, femei, expresuri albastre, marea azurie, un vapor alb, un smoching aproape nepurtat, un lacheu japonez, o nevasta contesa, un biliard propriu, dinti de platina, ciorapi necirpiti, bucate gatite cu unt adevarat si, cel mai important, micii mei prieteni, gloria si puterea pe care ti-o dau banii”. Planurile lui paradoxale, visele burlesti si proiectiile fanteziste se alatura situatiilor absurde pe care le creeaza intilnirile cu semenii sai, si ei lacomi, stupizi, burlesti, dupa caz.
